Mihai Gâdea: (…) Și intrăm în legătură directă cu generalul Dumitru Iliescu, fost șef al Serviciului de Protecție și Pază (unul dintre cee trei servicii secrete ale României) care a scris astăzi pe Facebook în felul următor:

„Este adevărat ce declară domnul Dragomir și anume că, aici se întâlneau mai marii structurilor de forță, înainte de a începe sau finaliza un dosar răsunător, care viza un om politic important sau un om de afaceri. În ambele situații, dovediți incomozi pentru șefii lor. Dar la aceste întâlniri nu participau doar ei. Șeful lor era o altă persoană care stabilea obiectivul de atacat și sarcinile pentru perspectivă. Cu siguranță în venele acestuia nu curge sânge românesc. După aceea, doamna Kovesi mergea la domnul general Dumbravă, împreună cu care stabilea cine construiește dosarul, ce ofițeri SRI vor elabora rechizitoriul, cărui procuror DNA îi va fi transmis acesta și ce instanță de judecată va prelua dosarul. De regulă, doamna Kovesi mergea la SRI la domnul Dumbravă, sâmbăta de la ora 9 și lucrau până la ora 14. În acest interval stabileau obiectivele și modul de realizare al acestora în câmpul tactic, denumit justiție.”

Pe mulți o să surprindă aceste afirmații, dar nu ele reflectă lucrurile cele mai grave care se derulau acolo. Motiv pentru care suntem în legătură cu generalul Dumitru Iliescu. Bună seara.

Dumitru Iliescu: Bună seara.

Mihai Gâdea: Domnule General. În primul rând, am să vă rog să spuneți care sunt informațiile pe care le știți cu privire la aceste lucruri și, desigur, să vă întreb cum puteți proba afirmații de o gravitate extremă. Să începem însă cu informațiile pe care le-ați scris astăzi pe Facebook și să ne îndreptăm apoi către ceea ce este esențial în aflarea adevărului, ce probe sunt.

Începem însă cu modul în care dumneavoastră descrieți că ar fi funcționat acest câmp tactic, cu aceste întâlniri între doamna Kovesi și generalul Dumbravă, cel care a vorbit pentru întâia dată în spațiul public despre existența câmpului tactic. Haideți să o luăm cu începutul. Cum se elaborau aceste dosare? Cine participa la elaborarea lor? Cine erau cei care se întâlneau pentru a stabili aceste lucruri? Și, desigur, dacă ne puteți spune ce dovezi aveți în sensul acesta. Cine sunt cei care stabileau țintele și cum se elaborau dosarele?

Dumitru Iliescu: Dumneavoastră cunoașteți că în cadrul audierilor la Comisia parlamentară pentru alegerile din 2009, eu am prezentat în fața comisiei aceste aspecte. Nu e prima dată când fac asemenea afirmații, și ele au început să fie verificate de această comisie. Acum, referitor la modul în care se întocmeau aceste dosare și cine dispunea, cine dădea dispoziție ca să fie ele întocmite, de asemenea, s-a discutat foarte mult în mass-media în ultima perioadă. Din informațiile care au sosit la mine, și au sosit foarte multe informații în sensul acesta, rezultă faptul că aceste dosare erau întocmite la dispoziția domnului Coldea, dar cu aprobarea domnului Maior de fiecare dată. Nu domnul Maior se ocupa să adune oamenii care pregăteau aceste dosare, ci domnul Coldea făcea acest lucru.

Mihai Gâdea: Stați putin. Haideți să rămânem puțin aici. Deci dumneavoastră spuneți că dosarele și lista acelora care ar fi trebuit să fie eliminați din sistemul politic, din sistemul de afaceri, de business, din media și așa mai departe, lista aceasta era făcută de generalul Coldea, cu domnul Maior?

Dumitru Iliescu: Da, de domnul Coldea, dar de fiecare dată domnul Maior cunoștea despre această chestiune, se discutau problemele respective și stabileau obiectivele pe care le aveau de realizat, adică ce personălități trebuiau să aibe în vizor, să organizeze pentru ele și să construiască dosarele respective, pentru că nu este vorba acum despre a face un dosar cu fapte reale. Eu vorbesc despre acele dosare care au fost construite, acele dosare care nu aveau probe în ele, ci erau construite aceste probe. Și am să vă explic cum se proceda…

Mihai Gâdea: Dar, doar o secundă, și o să vă rog să explicați imediat. Dar aici este un element foarte important. Dumneavoastră, ceea ce spuneți, într-un fel vine să fie în același registru, ca să nu spun să confirme neapărat, cu spusele doamnei Udrea de joi. Doamna Elena Udrea, joi, a vorbit despre faptul că, de exemplu, s-a luat decizia în 2010 ca Partidul Social Democrat să fie puternic lovit, prin luarea anumitor lideri de pe plan local și în speță președinții consiliilor județene, care erau locomotivele de la nivel local. 

Doamna Elena Udrea vorbește, de asemenea, despre modul în care s-a pus planul în aplicare, cu privire la Antena 3 și la fondatorul nostru, spunându-se că era nevoie să aresteze un judecător care nu înțelegea acel plan și să pună în complet un alt judecător care știa ce are de făcut.

Și mai mult decât atât, doamna Udrea vine și spune că știa de dinainte ce urma să se întâmple în acel dosar. În toată povestea doamnei Udrea, lipsește Traian Băsescu. Și atunci când este întrebată, domnia sa spune: „Atâta vreme cât Antena 3 l-a criticat doar pe Traian Băsescu, pe președintele de atunci. Antena 3 și fondatorul nostru nu a pățit nimic”.

Pe de altă parte, ceea ce spuneți dumneavoastră, în această seară, cu privire la modul în care era concepută lista, și anume, de generalul Coldea și de directorul de atunci, domnul Maior, cumva vine în același registru, adică, numele în perioada respectivă foarte mulți credeau că sunt trecute pe o listă de către Traian Băsescu. Ceea ce spuneți dumneavoastră este că de fapt generalul Coldea cu domnul Maior făceau lista.

Dumitru Iliescu: Așa este. Bineînțeles că domnul Băsescu nu simpatiza Antena 3 și fondatorul postului dumneavoastră de televiziune și dorea, într-un fel sau altul, ca să se destructureze trustul Intact, ăsta este adevărul. Însă nu domnul Băsescu s-a ocupat nemijlocit de această chestiune, ci domnul Coldea. Acum, n-am văzut afirmațiile doamnei Udrea, și nici n-am discutat niciodată cu doamna Udrea nici la telefon și nici în alt mod, dar dacă așa a prezentat lucrurile, înseamnă ca le-a prezentat corect, pentru că aceleași informații le am și eu vizavi de ce s-a întâmplat în aceste dosare.

Mihai Gâdea: Bun. Deci dumneavoastră spuneți că lista era făcută de generalul Coldea și de domnul Maior și apoi ce se întâmplă?

Dumitru Iliescu: Mai mult. Am să vă spun mai mult vizavi de planul de destructurare al conducerii Partidului Social Democrat. Eu am dat relația la Comisia pentru alegerile din 2009 și am vorbit despre asemenea planuri că au avut loc și în 2008-2009, în 2010, în 2013, chiar l-am informat pe Ministrul Apărării Naționale la începutul lui 2014 de existența unui asemenea plan, care prevedea arestarea unor lideri la nivel central și local ai Partidului Social Democrat, dar au continuat asemenea planuri și în 2016, și în 2017, vizavi de treaba aceasta. Deci acea afirmație, atunci, a doamnei Udrea este corectă, din punctul meu de vedere.

Mihai Gâdea: Bun. Deci dumneavoastră spuneți că generalul Coldea și domnul Maior făceau lista. Și apoi cum se desfășurau lucrurile?

Dumitru Iliescu: După ce faceau, stabileau țintele, chemau pe cei care trebuiau să le pună în aplicare. Și bineînțeles că la aceste discuții participa și doamna Kovesi, participau și alte persoane, și cadre din Serviciul Român de Informații.

Erau construite probele, în sensul că se începea cu monitorizarea persoanei respective în sensul de interceptare a convorbirilor, înregistrări ambientale, filaj și așa mai departe, după care se făceau transcripturi. Dar cum se proceda? Nu se trecea în transcript ceea ce se discuta, ceea ce era înregistrat. Se făceau mici detalii, se adăugau ca să poată să scoată în evidență fapta ilegală pe care aceștia o săvârșeau și să poată fi acuzați pentru fapta respectivă.

Vă dau câteva exemple: Știți foarte bine ce s-a întâmplat în cazul, sau în dosarul lui Paltin Sturdza. Acolo au fost modificate discuțiile, au fost peste o mie de modificări, de intervenții pe materialul respectiv. Nu avea ce căuta Serviciul Român de Informații acolo ca să dateze transcriptul, pentru că acele materiale fuseseră, sau înregistrările respective fuseseră ridicate cu ocazia percheziției domiciliare și ea trebuia să stea la procurori și nu la Serviciul Român de Informații.

Dar de ce ajungeau la Serviciul Român de Informații? Pentru că aici este o chestiune mult mai gravă, este aceea de participare a cadrelor din SRI la realizarea, să spunem, a actelor procedurale. La perchiziții veneau echipe mixte și făceau perchezițiile, de asemenea, participau uneori la audierea suspecților, a inculpaților, a martorilor. Urmăreau, după aceea, inclusiv în ședințele de judecată. Se duceau și urmăreau. Pentru ca să poată să ducă la bun sfârșit dosarul, așa cum își propuneau.

Ce făceau? Luau, făceau prima dată acest transcript, pe care îl făceau după mixaje. După care distrugeau originalul, și am cazuri concrete vizavi de treaba aceasta, care au distrus originalul care să poată să fie confruntat cu ce au trecut ei în transcript. Și puneau în gura celui care era monitorizat chestiuni pe care acesta nu le spusese. Procedau în acest mod, după care veneau și făceau presiuni asupra celor din jurul persoanelor respective care să poată să facă denunțuri și să facă mărturii, să aibă probe în dosarul respectiv.

Mihai Gâdea: Dumneavoastră spuneți că existau ținte care trebuiau să fie executate cu orice fel de mijloace. În postarea de astăzi vorbiți despre faptul că existau niște întâlniri, de cele mai multe ori săptămânale, între doamna Kovesi și generalul Dumbravă. Spuneți dumneavoastră în postare că astea erau aproximativ între ora 9 dimineața și ora 14. Domnule General, pentru toate aceste informații pe care le-ați scris pe Facebook și pe care le spuneți în această seară există dovezi?

Dumitru Iliescu: Da, bineînțeles că există dovezi. Eu vreau să vă spun că aceste întâlniri, care aveau loc periodic, aveau loc de regulă înafara orelor de program, pentru ca să nu fie văzute persoanele care intrau în sediul Serviciului Român de Informații. Însă aceste chestiuni au fost monitorizate de către Direcția de Protecție Internă a Serviciului Român de Informații și întâlnirile care aveau loc la K2, la T14 și alte obiective acoperite sau neacoperite ale Serviciului Român de Informații. Erau monitorizate deciziile la direcție, însă nu aveau cui să transmită aceste informații pe care le obțineau pentru că trebuiau să se duca la cine? La domnul Maior și la domnul Coldea? Care erau cei care săvârșeau aceste fapte? Cum puteau să le prezinte acestora?

Mihai Gâdea: Deci dumneavoastră spuneți că cei care ar avea aceste probe ale acestor întâlniri, ale acestor discuții, ar fi cei care sunt la Protecție Internă la Serviciul Român de Informații? Ce garanție aveți că dacă aceste lucruri au existat ca informații, ele mai există și nu au fost cumva distruse? Credeți cumva că generalul Coldea ar fi lăsat urme de felul acesta care, eu știu, în timp să îl poată ajunge din urmă?

Dumitru Iliescu: Au distrus documentele, dar nu au distrus oamenii, domnul Gâdea. Deci oamenii există. Oamenii, unii dintre ei, sunt activi, alții sunt rezervă. Mie de unde credeți că mi-au sosit asemenea informații? De la Serviciul Român de Informații. Și de ce transmiteau aceste informații? Pentru că nu aveau cui să le dea, nu puteau să se ducă cu ele la conducătorii instituției pentru că erau în cauză, conducătorii instituției, și atunci foloseau căi colaterale pentru a ajunge la alte structuri cu atribuții în domeniul siguranței naționale, care aceste structuri să le pună la dispoziția factorilor de decizie politică care puteau să ia măsuri, și eu vă spun, cu asemenea elemente au fost transmise către alte structuri de siguranță națională.

Mihai Gâdea: Alte structuri de siguranță naționala fiind, nu știu, Doi și un sfert sau Serviciul de Protecție si Pază?

Dumitru Iliescu: Nu. În niciun caz Serviciul de Protecție și Pază, ci alte structuri, nu am să nominalizez în această emisiune structurile respective. De fapt, sunt unele aspecte pe care n-am să pot să vi le furnizez în această emisiune pentru că intră într-o altă zonă.

Mihai Gâdea: În ce zonă intră?

Dumitru Iliescu: Ele până la dispoziția Comisiei de control a activității SRI. Bineînțeles, dacă voi fi invitat. Dacă nu, asta este…

Mihai Gâdea: Dar ele spuneți că intră într-o altă sferă. În ce sferă intră?

Dumitru Iliescu: Intră în sfera siguranței naționale, în zona siguranței naționale.

Mihai Gâdea: Bun. Alte lucruri grave pe care dumneavoastră spuneți că le aveți. Aceste informații de la ofițeri de informații care au spus aceste lucruri în alte foruri, în momentul în care Coldea și cu Maior nu erau două persoane cărora să le poată spună aceste lucruri. Ce alte informații aveți?

Dumitru Iliescu: Corect, așa este. Informațiile erau următoarele, vizavi de problematica pe care am abordat-o, dosarele care se întocmeau. După ce pregăteau materialul, ofițerii Serviciului Român de Informații, cadrele SRI pregăteau și rechizitoriui pentru dosarul respectiv, și îl dădeau procurorului care se ocupă. Tot ei se ocupau și de instanța care trebuia să judece dosarul respectiv.

Și dacă luați cazurile care s-au petrecut până acum, o să vedeți clar care a fost algoritmul de derulare al unei asemenea activități. Inclusiv în dosarul domnului Voiculescu, că vorbeam de fondatorul postului dumneavoastră de televiziune. Același lucru s-a întâmplat. În momentul în care au decis ca să îl condamne, știți foarte bine că au arestat în special judecătorul care cu siguranță n-ar fi dat asemenea soluție, pentru că cunoștea foarte bine dosarul. Și a adus un alt judecător care nu avea timpul efectiv să vadă dosarul respectiv și acestuia i-a fost pus în brațe dosarul, doamnei Camelia Bogdan.

Deci și rechizitoriul pentru domnul Voiculescu a fost făcut sau refăcut de catre cei de la Serviciul Român de Informații, l-au livrat lui Eva, și în momentul în care doamna Bogdan le-a spus, că într-un fel le-a spus: ”Domne’ e timpul foarte scurt și nu am timp să văd tot materialul ca să pot da o hotărâre așa cum trebuie.”

I s-a spus ca să facă hotărârea după, sa țină cont doar de rechizitoriul care i-a fost livrat procurorului de către Serviciul Român de Informații. Și tot atunci i s-a spus și ce pedeapsă să dea, câți ani de închisoare să-i dea domnului Voiculescu. Dar aceste lucruri au fost confirmate și de către alte persoane, inclusiv de domnul Băsescu, care a confirmat acest lucru.

Mihai Gâdea: Bun. Și această discuție între cine a existat? Conform informațiilor dumneavoastră, între doamna Bogdan și cine?

Dumitru Iliescu: Între doamna Bogdan și un ofițer al Serviciului Român de Informații, de fapt, cel care a discutat cu ea și a convins-o să intre în acest dosar, și i-a propus, bineînțeles, o promovare rapidă a domniei sale.

Mihai Gâdea: Și acest ofiter este unul dintre cei cunoscuți? Sau o persoană necunoscută?

Dumitru Iliescu: Este un ofițer care este cunoscut, cei de la Direcția de Protecție Internă îl cunosc pe ofițerul respectiv, dar eu n-am să pot să vă dau numele lui, pentru că nu se poate da numele lui.

Mihai Gâdea: Domnule General, informațiile pe care dumneavoastră le aveți. De foarte multe ori, mulți dintre noi știm lucruri cu privire la ce s-a întâmplat, într-o speță sau în alta. Dumneavoastră ca fost șef al Serviciului de Protecție și Pază îmi imaginez că aveți legături în această lume a ofițerilor de informații, în care unii mai vorbesc, alții se mai scapă, unii dau o informație în mod intenționat în alte locuri.

Problema este în felul următor: Lucrurile de felul acesta pe care toata lumea știe că le-a făcut generalul Coldea, toată lumea știe că Maior era băgat în treaba asta până în gât. Toată lumea știe că existau niște circuite care, atunci când conta, adică erau lucrurile de multe ori, nu le mai făceau cu inteligență, nu erau sofisticați, erau niște primitivi, erau brutali în modul în care acționau împotriva cuiva. Venea campania electorală și luau niște politicieni care aveau șanse foarte mari, le puneau cătușele pentru nu a mai putea candida.

Unii în ciuda faptului că erau în inchisoare, sau eu știu, fuseseră arestați, cu toate astea au câștigat. Cu toate elementele pe care le știm, pe care le-am auzit. Problema cea mare legată de multe dintre lucrurile pe care acești oameni, în speță Coldea, Maior, și așa mai departe, l-au făcut. Ele sunt după câte îmi dau eu seama și cât am văzut până acum ca om de presă, foarte greu de demonstrat! Pentru că ei ceea ce făceau, făceau în așa fel încât gândindu-se că dupa niște ani de zile lucrurile astea pot să-i ajungă din urmă, adică vorbeau cu niște persoane de încredere, circuitul era foarte restrâns, nu era telefonul fără fir între foarte mulți. Foarte strânse lucrurile acestea. Credeți că modul în care au acționat va putea fi vreodată demonstrat?  Vor putea fi vreodată probate lucruri de felul acesta?

Dumitru Iliescu: Cu siguranță se pot proba aceste lucruri, pentru că au participat la ele nu una sau două persoane, ci mult mai multe persoane. Sunt foarte multe persoane din Serviciul Român de Informații și cadre în rezervă ale Serviciului Român de Informații care cunosc aceste lucruri și care pot să depună mărturie vizavi de chestiunile respective. Important este să se și dorească acest lucru.

Mihai Gâdea: Astăzi căutând informații din spațiul public de pe internet, cu privire la modul în care domnul George Maior, fost șef al Serviciului Român de Informații despre care dumneavoastră spuneți că ar fi conceput aceste liste și ar fi aprobat aceste operațiuni de eliminare, de epurare a unor oameni politici, a unor oameni importanți, a unor oameni de afaceri, trusturi de presă și așa mai departe, am găsit un interviu, ce să vezi, cei care erau în sufrageria domnului Oprea de foarte multă vreme, în sufragerii anterioare.

Într-o sufragerie anterioară a domnului Maior îl găsim pe domnul Dan Andronic, de vorbă cu domnul george Maior într-un interviu. Și ce este fabulos în acest interviu este de văzut cum se descrie domnul Maior pe sine și pe directorul Serviciului de Informații, cam ce putere are.