CRONOLOGIE

CUM I-A LUAT URA MINȚILE LUI BĂSESCU

4 octombrie 2004 – am prezis că “un Traian Băsescu în fruntea țării și în fruntea unei coaliții care, prezumtiv, ar prelua guvernarea, ar arunca definitiv România în haos” (declarație publicată în Jurnalul Național).

21 iunie 2004, ora 09:30 – Traian Băsescu și cu Theodor Stolojan vin în biroul meu de la Grivco să mă convingă pentru ca Partidul Umanist Român să intre în Alianța D.A.

14 decembrie 2004, ora 14.00 – Traian Băsescu vine în biroul meu de la Senat să-mi ofere funcție de Președinte al Senatului dacă PUR ar fi votat împotriva lui Nicolae Văcăroiu. Atunci, deşi m-a rugat insistent să-l ajut să-și pună oamenii la şefia celor două Camere ale Parlamentului, l-am refuzat categoric explicându-i că am participat la alegeri în alianță cu PSD și că vom vota propunerile acestui partid, respectiv Nicolae Văcăroiu la Senat și Adrian Năstase la Camera Deputaților. Și așa am și făcut!

20 decembrie 2004, Cotroceni – George Copos mă convinge să mergem la Cotroceni. După o oră de discuții, am fost de acord ca PUR să preia trei portofolii în Guvernul Tăriceanu: George Copos – vicepremier, Codruț Sereș -Ministerul Economiei și Comerțului iar Sorin Vicol – ministru delegat pentru coordonarea autorităților de control.

I-am precizat atunci lui Traian Băsescu că accept, dar numai până la 31 decembrie 2006.

Un lucru era atunci cât se poate de clar: România avea nevoie de un guvern stabil. Ne aflam în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, iar o posibilă criză guvernamentală ar fi putut pune în pericol procesul de aderare. Acesta a fost motivul principal pentru care am acceptat.

În plus, PUR avusese cu PDSR un acord pentru alegeri, nu și pentru guvernare. Deci, față de aceștia, nu încălcam nicio înțelegere scrisă sau verbală.

6 ianuarie 2005 – Traian Băsescu declară pentru Adevărul că este nevoie de alegeri anticipate „pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR“.

15 martie 2005, ora 12.00 – Traian Băsescu ma roagă să ne vedem pentru a colabora. Stabilim întâlnirea la Restaurantul ”Taverna Sârbului”. Află presa. Ne despărțim. Ulterior, mă sună doamna Săftoiu și mă roagă să merg să mă văd cu Traian Băsescu la el acasă. Întâlnirea are loc, dar fără rezultat.

10 iunie 2005 – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște neînceperea urmăririi penale în Dosarul ICA.

1 iunie 2006, ora 16.00 – George Copos își dă demisia din funcția de vicepremier. Convin cu Tăriceanu să preiau această funcție. Mă vad cu Traian Băsescu la Spitalul Elias, la etajul II, în apartamentul prezidențial (camera din dreapta, din holul central). Traian Băsescu este entuziasmat să preiau funcția de vicepremier.

5 iunie 2006 – Biroul Politic al Partidului Conservator mă desemnează pentru funcţia de vicepremier în Guvernul României

5 iunie 2006, ora 18.00 – Traian Băsescu îl sună pe Cladiu Secașiu, reprezentantul său în CNSAS și cere să fiu ”blocat”

6 iunie 2006, ora 10.00 – Călin Popescu Tăriceanu mă sună și-mi spune că ”ar fi” o problemă în ceea ce mă privește la CNSAS. Îi răspund că nu are ce să fie – aveam 3 adeverințe de la CNSAS din 2003 și 2004 că nu am făcut poliție politică.

15 iunie 2006 – Colegiul CNSAS infirmă cele două decizii anterioare și dă un verdict de colaborare cu 2 voturi legale “pentru”, 1 vot incompatibil, 3 voturi legale “contra” și 3 abțineri.

3 decembrie 2006 – PC iese de la guvernare (conform deciziei din 20 decembrie 2004). Tot atunci anunțam: ”Adversarii noştri politici sunt PD şi Traian Băsescu. PD se apropie tot mai mult de un partid totalitar. Este un partid fără doctrină, umflat de Traian Băsescu şi care se va dezumfla odată cu el

20 februarie 2007 – Traian Băsescu este acuzat că a pus presiune pe ministrul Sereș să furnizeze energie electrică ieftină la ALRO

7 martie 2007 – La registratura DNA se înregistrează (cu o mențiune anonimă) o copie a unui articol din ziarul Curentul privind pretinse ilegalități comise de mine (nu și de altcineva) cu privire la privatizarea Institutului de Chimie Alimentară

22 martie 2007 – Ancheta Comisiei de suspendare (al cărei președinte eram) arată că Traian Băsescu a încălcat Constituţia şi era implicat în fapte penale. Raportul de 700 de pagini concluziona că au fost încălcate 27 articole din Constituţie.

23 martie 2007, la Palatul Cotroceni – I-am solicitat oficial lui Traian Băsescu să demisioneze pentru a evita suspendarea. A refuzat.

26 martie 2007 – Știam că lupta nu va fi una corectă. Într-un interviu la TVR am spus: „Am aflat în urmă cu câteva zile că, în momentul în care s-a format comisia de anchetă, a plecat un document prin care se voia nici mai mult, nici mai puţin decât să se afle telefoanele, relaţiile personale, de afaceri şi de familie ale Cameliei Voiculescu“. Și i-am somat atunci pe Băsescu, Macovei și Morar să-mi lase familia în pace.

30 martie 2007 – procurorii DNA au început urmărirea penală față de mine și fiica mea, Camelia în Dosarul Loteria II (dosar care s-a demonstrat că era o făcătură, închis definitiv în 2015).

19 aprilie 2007 – Parlamentul României îl suspendă din funcție pe Traian Băsescu

19 mai 2007 – a avut loc Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu

6 septembrie 2007 – Se redeschide dosarul Telepatia. Emilian Eva începe urmărirea penală împotriva mai multor persoane, nu și asupra mea. Îi audiază și încearcă să îi determine să declare împotriva mea. Timp de un an ancheta se desfășoară fără mine.

17 septembrie 2008 – Apare în spațiul public informația că voi candida din nou pentru funcția de senator la alegerile din noiembrie 2008.

24 septembrie 2008 – Am fost pus sub învinuire în dosarul Telepatia

14 octombrie 2008 – Procurorii finalizează urmărirea penală în Dosarul Telepatia

30 noiembrie 2008 – Am fost ales senator

03 decembrie 2008 – DNA trimite Dosarul Telepatia în instanță

2008 – 2014 – Procese

26 noiembrie 2009 – Termen de judecată în Dosarul ICA

26 noiembrie 2009 – Traian Băsescu declară că îl susțin pe Mircea Geoană la președinție pentru a scăpa de Dosarul Telepatia

23 iulie 2010 – Am propus Biroului permanent al Senatului să dezbată oportunitatea suspendării lui Traian Băsescu din funcția de președinte

5 februarie 2011 – Ia naștere USL

1 mai 2012 – La trei zile după demiterea Guvernului Ungureanu și cu patru zile înainte de votul de încredere pentru Cabinetul format de Victor Ponta, am declarat public că susţin o nouă suspendare a preşedintelui, eveniment care estimam că se putea realiza în aproximativ 60 de zile.

6 iulie 2012 – Parlamentul votează suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. În aceeași zi, Traian Băsescu mă ameninţă cu închisoarea.

16 septembrie 2013 – Traian Băsescu spune despre mine că sunt ”un infractor”

26 septembrie 2013 – Tribunalul București pronunță Sentința în primă instanță în Dosarul Telepatia

18 iunie 2014 – Antena 3 prezintă înregistrări video din 2011 din care reiese că Mircea Băsescu a primit mită de la Bercea Mondialu

26 iunie 2014 – Sunt desemnați judecătorii care urmau să judece apelul din Dosarul Telepatia

8 august 2014 – Decizia Penală din Dosarul Telepatia

Ura lui Traian Băsescu se concretizează în 2014 printr-un grav abuz al unui sistem de presiune în care, așa cum s-a văzut, drepturile civile ale fiecărui cetățean au putut fi oricând încălcate.

După 10 ani de luptă cu abuzurile sistemului opresiv creat de Băsescu, ura sa m-a făcut mai puternic, mai demn, mai curajos.

Reafirm: La demnitate, onoare și curaj nu am renunțat, nu renunț și nu voi renunța.